Zona împădurită de pe Valea Prahovei în care se află azi orașul Sinaia era nelocuită în secolul al XVII-lea. Primii locuitori care s-au stabilit în pădurea virgină de aici, aflată la poalele Bucegilor, fiind călugării mănăstirii, ctitorită între 1690-1695 de către Marele Spătar Mihai Cantacuzino.
Era locuita de niște scutelnici care se ocupau cu paza mănăstirii și cultivarea moșiilor acesteia. Orașul a luat numele mănăstirii, iar mănăstirea a fost denumită așa după călătoria spătarului la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din peninsula Sinai.

La începutul secolului al XIX-lea, întreaga Vale a Prahovei era organizată ca o singură comună, denumită Podul Neagului. Aceasta cuprindea întreaga vale, de la Predeal la Posada. În 1864 cătunele Posada și Podul Neagului au fost alipite comunei Comarnic.
La 5 august 1866 principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, situată pe atunci în comuna Podul Neagului. Acesta s-a implicat în organizarea regiunii. În 1874, cătunele rămase în afara comunei Comarnic au primit numele de Sinaia. Un proces-verbal datat 1 decembrie 1874 atestă că resedința comunei Podul Neagului a fost mutată la Sinaia, care și-a primit astfel numele în acel an.
Sinaia este un loc istoric
Aici se află unsprezece monumente istorice de arhitectură de interes național: Cazinoul (1912–1913); Hotelul Caraiman (1911); vila Alina Știrbei (1875, astăzi Circumscripția Financiară Sinaia); vila Emil Costinescu (1892, cu extinderi între 1918–1939); ansamblul gării Sinaia, format din gara regală (1870) și gara de călători (1930–1940);

Casa istoricului Nicolae Iorga (1918); Hotel „Furnica” (sfârșitul secolului al XIX-lea); Hotel „Palace” (1911–1912); vila Take Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casa compozitorului George Enescu (1923–1926); mănăstirea Sinaia (1690–1695), ansamblu alcătuit din biserica „Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stareție, chilii și zidul incintei vechi.
Nu în ultimul rând, ansamblul castelului Peleș (1873–1883), format din castelul propriu-zis, castelul Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fosta moară a mănăstirii), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila Casa Veche, vila Casa Nouă, vilele A, B și C, și parcul.


Tot de interes național sunt și monumentul reprezentat de bustul actorului Ion Iancu Brezieanu (1935) aflat în parcul central „Dimitrie Ghica”, precum și monumentele memoriale sau funerare cimitirul eroilor din Primul Război Mondial (începutul secolului al XX-lea) și Cavoul lui Take Ionescu (1922) aflat în incinta veche a mănăstirii Sinaia.