București sau “Micul Paris” este presărat cu palate sau case boierești, clădiri de patrimoniu asupra cărora s-a așternut timpul și în multe cazuri uitarea. Vă prezentăm în cele ce urmează un top al celor mai frumoase palate din București.
Din articol
Palatul Cotroceni – Palate din București
Palatul Cotroceni este o reședința regală din București. Servește azi ca sediu al Președinției României.
În anul 1679 domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni că reședința domnească de vara. La începutul domniei, Principele Carol I al României primește ca reședința de vara vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședința oficială în București.
În august 1916, la Palatul Cotroceni a avut loc Consiliul de Coroană, prezidat de Regele Ferdinand. Atunci s-a stabilit intrarea României în primul Război Mondial de partea Antantei.
Palatul Mogoșoaia – Palate din București
Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, România. Se află la circa 15 km de centrul orașului București. Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghetaria și cavoul familiei Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții.
Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 119 de ani. După care a trecut în proprietatea familiei Bibescu.
Palatul Crețulescu – Palate din București
Palatul Crețulescu cunoscut și sub grafia Palatul Kretzulescu este o clădire istorică amplasată lângă Parcul Cișmigiu din București. Este situat în partea dinspre stradă Știrbei Vodă, la numărul 39.
Elena Krețulescu (1857-1930), este descendentă a două mari familii boierești, fiica Mariei Filipescu și a vornicului Constantin Kretzulescu, născută în 1857 la Paris. A moștenit terenul și casele din București ale tatălui său, construite în 1718. La începutul secolului al XX-lea, în 1902, ea l-a angajat pe ahitectul Petre Antonescu (1873-1965), să realizeze planurile pentru construirea unei clădiri mai mari, în stilul Renașterii franceze cu influențe baroce. Ridicarea palatului s-a desfășurat pe o perioada de doi ani.
Palatul CEC – Palate din București
Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie (cunoscut îndeobște ca Palatul CEC, după denumirea ulterioară a instituției) este situat în Calea Victoriei, față în față cu Palatul Poștelor, construit în aceeași perioada.
Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în 8 iunie 1897, în prezența Regelui Carol I al României și a Reginei Elisabeta.
Până în 1875, în acel loc se aflaseră mănăstirea și hanul „Sfântul Ioan cel Mare”. Datând din secolul al XVI-lea, așezămintele au fost restaurate de Constantin Brâncoveanu în anii 1702 – 1703. Apoi, degradandu-se, au fost demolate în anul 1875. Actuală clădire a fost ridicată după demolarea primului sediu al Casei de Depuneri (ridicat la rândul lui în locul mănăstirii).
Realizat după planurile arhitectului Paul Gottereau, cu elemente specifice din arhitectură franceză de la sfârșitul secolului XIX, Palatul CEC a fost terminat în anul 1900.
Palatul Regal – Palate din București
Palatul Regal este o clădire monumentală din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața Palatului (redenumită Piața Revoluției după evenimentele din decembrie 1989).
Clădirea simbolizează centrul puterii monarhice în România. El reprezintă principala reședința regală din București. Ea a fost folosită efectiv pentru găzduirea activităților oficiale ale Familiei Regale a României până la 24 august 1944, dată la care a fost bombardată și a rămas nelocuibilă până în momentul plecării Regelui Mihai în exilul său forțat.
După abdicarea forțată a Regelui Mihai (produsă la 30 decembrie 1947), Palatul găzduiește Muzeul Național de Artă al României.
