Este Bucuresti Micul Paris? Legenda spune că Bucurestiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Din articol
Așezarea este atestată documentar la 21 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dambovitei, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic. Urma să supravegheze drumul ce mergea de la Targsor la Giurgiu, în ultima așezare aflandu-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucurestiul se afirmă. A fost ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos că reședință domneasca. În anii 1558–1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul. Aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș de cult din oraș păstrat în forma să inițială.
București devine capitala Țării Românești.
În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, București devine capitala Țării Românești. Din ordin turcesc, pentru a avea o capitală în zona de câmpie și aproape de Dunăre, mai ușor de controlat în comparație cu Târgoviște.
Din acel moment se și trece la modernizarea acesteia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661). Se înființează prima instituție de învățământ superior, Academia Domnească (1694).
Este construit Palatul Mogoșoaia (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704 ia ființă, la inițiativă spătarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Colțea. București începe să devină Micul Paris.
Spitalul a fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în 1888.
Cultura în București
Cultura tradițională românească continuă să aibă o influență majoră în arte, precum teatru, film și muzica. Bucuresti are două muzee etnografice de renume internațional: Muzeul țăranului Român și Muzeul Satului, unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din țară.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, situat în Parcul Herăstrău, acoperă o suprafață de 14 ha și conține peste 380 de monumente de arhitectură tradițională din toate colțurile tării. Muzeul Satului este, de asemenea, cel mai vizitat obiectiv cultural din România.
Muzeul Țăranului Român a fost declarat în 1996 Muzeul European al Anului. Patronat de Ministerul Culturii, muzeul conservă și expune numeroase colecții de obiecte și monumente ale culturii materiale și spirituale. Muzeul deține una dintre cele mai bogate colecții de obiecte țărănești din Romania, cu un patrimoniu evaluat la peste 90.000 de piese organizate în mai multe colecții: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc.
Muzeul Național de Istorie a României este un alt muzeu important din București, care conține o colecție de artefacte care detaliază istoria și cultura românească din preistorie și până în epoca modernă.
De ce București este supranumit Micul Paris?
Începând cu anul 1900, București a început să fie numit „Micul Paris”, datorită oamenilor, a locurilor și chiar a arhitecturii.
În perioada interbelică, vestimentația și gesturile bucureștenilor le copiază destul de mult pe cele ale parizienilor. Chiar și limba franceză era vorbită extrem de mult pe străzile bucureștene.
Expresii ca „monșer” de la „Mon cher”, „bonjour” sau „Madamme” intră rapid in vocabularul locuitorilor de la nord de Dunăre. În acea perioadă, a cunoaște cuvinte franțuzești era un adevărat etalon cultural și o mândrie pentru vorbitori. Locuitorii erau mandrii de Micul Paris.
„Micul Paris” avea propriul Arc de Triumf și câteva clădiri a căror arhitectură aveau influențe franțuzești cum ar fi Palatul Kretzulescu, Casa Vernescu sau Palatul CEC.
Influențele franțuzești au cuprins majoritatea clădirilor construite intre cea de-a doua jumătate a secolului XIX și prima jumătate a secolului următor. Din lista construcțiilor „afectate” de acest curent face parte și clădirea Palatului Cotroceni, ridicat de regele Carol I pentru urmașul sau, Ferdinand I. Palatul Cotroceni este o adevărată opera de arta.
