City Break Locuri istorice Vacanța în România

Tragedie: dublă sinucidere la Cazinoul din Sinaia

Cazinoul din Sinaia

Doi frați s-au sinucis la două zile după inaugurarea Cazinoului din Sinaia, din cauză că și-au pierdut întreaga avere la jocurile de noroc. Regele Carol I s-a plâns – într-o scrisoare trimisă surorii sale, prințesa Maria de Flandra – că la noul cazinou ”din păcate se joacă mult prea mult”.

Istoria Cazinoului din Sinaia

În urma devastatorului incendiu din 1911 care mistuie hotelul Sinaia și cazinoul Riegler, Eforia Spitalelor Civile fondează societatea “Sinaia” având ca scop construirea unui hotel de lux, a unei săli a sporturilor și a unui nou cazinou. Construcția, realizată după planurile arh. Petre Antonescu, este finalizată în anul 1913 pe locul vilei Ghica, care a fost demolată.



  • Booking.com

  • Reclama ta aici

Lista acţionarilor cuprindea Eforia Spitalelor Civile, Primăria Sinaia, baronii francezi Edmond, Edgar şi Iv de Marcay- acţionari şi la casinourile din Nisa şi Monte Carlo, dar şi politicieni şi mari latifundiari români cum ar fi Gheorghe Grigore Cantacuzino – Nababul şi Nicolae Lahovary.

Frumoasa clădire, construită din iniţiativa lui Carol I, a fost terminată într-un timp record, aproximativ 7 luni, între 1912-1913, în acelaşi an cu Hotelul Palace, după planurile arhitectului Petre Antonescu, potrivit istoriei oficiale.

Inaugurarea Cazinoului din Sinaia

Inaugurarea constituie un eveniment important, și autorităţile vremii au cerut concursul lui Alexandru Davilla, personalitate marcantă în domeniu, să prezinte, pe marea scenă, un spectacol de înaltă ţinută, la care au asistat familia regală şi Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al ţării. Memorabila seară a continuat cu un concert sensibil susţinut de George Enescu şi s-a încheiat cu focuri de artificii.

La două zile de la inaugurare, o dublă sinucidere a ținut ”capul de afiș” în presa europeană

Veştile despre inaugurarea luxosului stabiliment din staţiunea reşedinţă de vară a Casei Regale a României s-au răspândit rapid, evident, iar marile ziare ale Europei au publicat articole laudative. Francezii au făcut reclamă stațiunilor de pe Valea Prahovei, cu accent pe Sinaia, scriind că stațiunea are tot ceea ce își poate dori un turist, de la hoteluri de lux la tripouri.

Capul de afiș a fost ținut insa de știrea potrivit căreia frații Loebel s-au sinucis la două zile după inaugurarea Cazinoului din Sinaia, din cauză că își pierduseră întreaga avere la jocurile de noroc. Până și regele Carol I s-a plâns – într-o scrisoare trimisă surorii sale, prințesa Maria de Flandra – că la noul cazinou ”din păcate se joacă mult prea mult”. Baronii de Marçay au trecut ”la contraatac”, făcând donaţii pentru văduve şi pentru orfanii de război, iar regele a devenit ceva mai indulgent cu activitatea desfășurată în Cazinoul din Sinaia. Totodată, s-a dus o ”politică” asiduă, de-a lungul timpului, pentru ca astfel de tragedii survenite în urma pierderii unor sume imense la mesele de joc ale cazinoului să nu mai fie mediatizate în presă.

Weekend-urile la Casino atrăgeau protipendada pentru ruletă

Weekend-urile la Casinoul din Sinaia atrăgeau protipendada pentru ruletă, jocuri de cărţi (baccara, braziliană), rummy, şah, table şi ţintar. La ora 16:00, când se deschideau sălile de joc, „slujitorii viciului” coborau din „trenul de plăcere” Bucureşti-Sinaia care circula sâmbăta şi duminica. Fluxul jucătorilor din acea perioadă este de neimaginat pentru zilele noastre, acest “magnet social” găzduind, în fiecare zi de joc, 600-800 de persoane. La cele 13 mese din marea Sală a Oglinzilor luminate de candelabre de cristal se desfăşurau jocurile de ruletă, iar în Sala Ovală, chemin-de-fer. Printr-o uşă glasvand pătrundeau acordurile orchestrei de jazz din barul-restaurant, unde se făcea consumaţie şi se dansa. Sala mai mică, “la salle privée”, avea numai două mese la care miza minimă era de cinci ori mai mare decât în alte săli.

Trenurile plăcerii

Casino-ul era frecventat de până la 800 de persoane pe zi, aduse de la Bucureşti la Sinaia cu „trenurile plăcerii“. După ce îşi pierdeau banii la ruletă sau chemin-de-fer, femeile îşi jucau chiar şi bijuteriile, perlele şi blănurile, iar bărbaţii ceasurile din aur.

La cele 13 mese din marea Sală a Oglinzilor (ulterior, datorită traficului mare de jucători, numărul meselor a ajuns la 20) luminate de candelabre de cristal se desfăşurau jocurile de ruletă, iar în Sala Ovală, chemin-de-fer (un fel de bacara). În Sala Baccara erau amplasate mesele pentru jocurile de cărţi. Acolo se juca Black Jack, Poker şi Baccara.

Printr-o uşă glasvand pătrundeau acordurile orchestrei de jazz din barul-restaurant, unde se făcea consumaţie şi se dansa. Sala mai mică, “la salle privée”, avea numai două mese la care miza minimă era de cinci ori mai mare decât în alte săli.

Sala Oglinzilor

Cele mai mari încăperi sunt Sala de Teatru, Foaierul, Sala Oglinzilor (cea mai mare sală), care împreună cu galeria sa are o suprafaţă de 650 de mp, Sala Baccara şi Sala prinţului Dimitrie Ghica, aflate pe palierul principal. În clădire mai sunt cabinete private şi alte cabine de protocol, Cabinetul Verde şi Cabinetul Baronul de Marcay. În palierul secundar se află Cabinetul Regina Maria, Sala Ferdinand şi Sala Carol I, unde sunt organizate expoziţii de pictură.

Cazinoul din Sinaia, ca loc de desfăşurare a jocurilor de noroc, a fost închis

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Comisia Ministerială pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară a decis trecerea unor obiective, printre care şi Casino-ul din Sinaia, din proprietatea Eforiei Spitalelor Civile în proprietatea statului. Casino-ul, ca loc de desfăşurare a jocurilor de noroc, va fi închis, spaţiul fiind folosit câtva timp de Societatea de Cruce Roşie pentru îndeplinirea unor scopuri umanitare.

În anii următori, după importante reparaţii şi adaptări, a devenit Casa de Cultură a Sindicatelor din Sinaia. Având acum un alt profil, clădirea va adăposti biblioteca oraşului, diverse cercuri artistice şi va fi gazda a numeroase manifestări culturale, printre care: spectacole de teatru, folclor, concerte.

În anul 1978, a fost destinat unor activităţi de protocol; în februarie 1990, a fost transmis Ministerului Culturii, iar dupa câteva zile, Ministerului Turismului. Ulterior, în 1995, a trecut în Administraţia Protocolului de Stat.

Tunel secret care face legătura, pe sub pământ, între Cazinoul Sinaia și Hotelul Palace.

Tunelul, care are trei metri înălțime și doi metri lățime, a fost construit acum mai bine de o sută de ani pentru VIP-uri și pentru cei care câștigau la cazinou averi fabuloase. Uitat de vreme, tunelul poate fi încă funcțional, iar autoritățile vor să-l introducă în circuitul turistic.

Hotel Palace Sinaia

Pare o mare excentricitate în ziua de azi că construiești pe sub pământ un tunel care să facă legătura între două clădiri. Extravaganța era cu atât mai mare în urmă cu o sută de ani, când mijloacele tehnice erau considerabil limitate față de cele pe care ni le oferă secolul XXI. Și totuși, în Sinaia încă mai există un astfel de tunel, ridicat în urmă cu mai bine de un secol pentru domnițele cochet îmbrăcate și domnii cu portofelul doldora de bani.

În timp ce se ridica în centrul orașului Sinaia cazinoul, la câteva zeci de metri distanță se construia un hotel destinat în special celor care mergeau la munte pentru aer tare, dar și pentru senzații tari, și anume să joace la cazinou. Este actualul Hotel Palace, ridicat tot la începutul secolului trecut, în doar șapte luni.

Cum obrazul subțire cu cheltuială se ține, investitorii de la acea vreme au decis să facă ceva nemaivăzut: să le ofere bogaților și celor care câștigau averi la cazinou posibilitatea de a pleca de la sălile de joc pe un drum secret, care să le ofere siguranță deplină și discreția pe care nu puțini dintre ei și-o doreau. Așa a fost construit tunelul dintre cazinou și hotelul ridicat expres pentru clienții acestuia. Drumul subteran are peste 25 de metri lungime, trei metri înălțime și doi metri lățime, astfel încât era cât se poate de confortabil. În plus, era iluminat și încălzit, pentru ca distinsele fețe care aveau ocazia să-l parcurgă să nu aibă nici cel mai mic disconfort. Iar pentru siguranță deplină, pe la jumătatea tunelului a fost construită o gură de aerisire care ducea în parcul din centrul orașului.

Cazinoul din Sinaia astazi

Astăzi, cu o istorie cel puţin interesantă, o arhitectură în continuare unică prin eleganţă, prestanţă şi modernizări recente, monumentul se află în subordinea Consiliului Local al oraşului Sinaia şi adăposteşte Centrul Internaţional de Conferinţe.

Daca doriți să vă cazați în Sinaia vă recomandăm AICI câteva hoteluri.

Anedi Traveling

Prin acest site încerc să vă prezint câteva idei de vacanță. Sunt dornic să descopăr cele mai noi idei de vacanțe. Sunt dornic să văd locuri spectaculoase și să întâlnesc oameni noi. Sunt pasionat de istorie și să descopăr locuri istorice mai puțin cunoscute. În website-ul www.anedi.eu voi povesti despre locuri deosebite. Vă voi împărtăși lucruri pe care de multe ori nu le găsiți în ghidurile de turism. Voi încerca să vă ofer informații utile despre atracțiile turistice din Europa și nu numai. Sper să reușesc să vă ofer câteva idei pentru vacanțe viitoare.
Anedi.eu nu este agenție de turism, nu vinde și nu rezervă vacanțe, ci vă oferă ponturi și informații de călătorie pentru a vă rezerva singur vacanțe la tarife minime.

S-ar putea să-ți placă și...