Ascunsă în pădurile dese ale Carpaților, Sarmizegetusa Regia este una dintre cele mai vechi, surprinzătoare și misterioase atracții istorice din România. Capitala Daciei antice, acest loc a fost nucleul sistemului defensiv dac înainte de cucerirea romană din secolul al II-lea d.Hr.
Din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr., regatul Daciei se putea găsi la vest de Marea Neagră și la nord de Dunăre. Când romanii au cucerit Dacia în 106, au distrus capitala ei, Sarmizegetusa Regia, și au înființat un nou oraș la aproximativ 40 de kilometri distanță pentru a servi drept capitală a noii lor provincii. Dar în secolul al XX-lea, rămășițele orașului mai vechi au fost descoperite.
Înainte ca Dacia să devină provincie a Imperiului Roman, Sarmizegetusa Regia a servit drept centru al religiei, militare și politice a regatului. Orașul a fost construit pe vârful unui munte înalt de 1.200 de metri ascuns adânc în Muntii Carpați și a fost un centru de apărare strategică. Chiar și în ziua de azi, accesul la ruine este relativ dificil.
Cum arăta regatul lui Decebal
În vremea lui Decebal, regatul dac a cuprins Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul şi sudul Moldovei, fiind considerat mai puternic şi mai bine organizat, decât în vremea regelui Burebista, chiar dacă era mai puţin întins. Greniţele statului dac erau la sud şi la vest Dunăera, la est Prutul şi Dunărea, Dobrogea fiind sub influenţă romană, iar la Tisa şi Prutul. Capitala era la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei.
Din timpul lui Decebal datează construcţiile grandioase de la Sarmisegetuza, dacă nu chiar înainte de el, incinta sacră, discul solar de andezit, sanctuarele patrulatere, cât şi atelierele metalurgice de la Grădiştea Muncelului, capabile să producă un fier cu o puritate de 99,97%. În acelaşi timp la Roma Domițian (51-96) nemulţumeşte pe contemporanii săi prin „politica de grandoare” ce o duce: secătuirea finanţelor, propagarea despotismului, reprimarea cruntă a creştinismului.
A servit drept capitală dacică timp de peste un secol
Sarmizegetusa Regia a atins apogeul în timpul domniei legendarului rege Decebal, dar atacurile necruțătoare ale Romei au pus capăt prosperității sale. Cetatea orașului, care a fost construită pentru apărarea împotriva dușmanilor, inclusiv a Imperiului Roman, este compusă din șase citadele. Zidurile au fost distruse de romani după războaie, iar orașul abandonat a fost lăsat să se piardă. Săpăturile din secolul al XX-lea au scos la iveală fortăreața, sanctuarele și rămășițele locuințelor civile, împreună cu zeci de artefacte arheologice, inclusiv un cadran solar enigmatic cunoscut sub numele de Soarele Andezit. Multe dintre artefactele descoperite la fața locului sunt acum adăpostite la Muzeul de Istorie din Deva.
La Sarmizegetusa Regia locuiau regii
La Sarmizegetusa locuiau regii, înalţii demnitari, funcţionarii cancelariei regale, o parte a aristocraţiei, dar şi meşteşugari, negustori, constructori.
I se spune „Regia” (a regilor) pentru a o distinge de metropola romană Ulpia Traiana Sarmizegetusa, construită după cucerirea romană a Daciei şi al cărui nume de „Sarmizegetusa” i-a fost adăugat de împăratul roman Hadrian în anul 118 pentru a simboliza faptul că noua colonie romană prelua simbolic şi de drept, locul vechii capitale a statului dac.
Era cu siguranţă cel mai mare centru meşteşugăresc din Dacia, asigurat de o solidă bază de materii prime aflate în imediata apropiere. Capitala statului dac era amplasată într-o zonă apărată în mod natural de munţii Godeanu, iar accesul la ea dinspre valea Mureşului era apărat şi controlat de cetăţile de la Costeşti şi de multe turnuri militare amplasate de-a lungul văii Grădiştii.
Odată ajuns la Sarmizegetusa, aspectul acesteia era de-a dreptul grandios: pe aproape 6 km lungime versantul de sud al muntelui era tăiat în terase etajate pe care se ridicau casele, peste care tronau zidurile cetăţii ce se ridicau pe vârful masivului, sanctuare de mari dimensiuni, toate unite de o reţea bine dezvoltată de drumuri şi instalaţii de apă.
Zona sacră
Complexul de sanctuare din Sramizegetusa Regia este aşezat la circa 100 metri de poarta de est a cetăţii şi este legat de aceasta printr-un drum pavat, denumit şi via sacra. Sanctuarele sunt de formă patrulateră (Sanctuarul mare de calcar, Sanctuarul mic de calcar, cele două Sanctuare patrulatere de andezit şi Sanctuarul mare de andezit) şi de formă rotundă (Sanctuarul mare circular şi Sanctuarul mic circular). S-au păstrat din ele bazele de coloană din piatră, pe care se ridicau coloane de lemn sau de andezit. Sanctuarul mare este reprezentarea în piatră a calendarului dacic. Discul solar, din andezit, reprezintă soarele şi arată caracterul urano-solar al religiei geto-dacice.
Săpăturile arheologice au început în anii 1950. Atunci au fost scoase la iveală cetatea şi complexul de sanctuare. Au urmat numeroase campanii de săpături în anii ’60-’80. Printre descoperirile arheologice cele mai importante se distinge vasul de cult cu inscripţia DECEBALVS PER SCORILLO (Decebal fiul lui Scorillo, traducere asupra căreia savanţii încă se mai află în discuţii).
Foarte puține ruine au rămas astăzi din vechea capitală dacică
Foarte puține ruine au rămas astăzi din vechea capitală dacică Sarmizegetusa Regia și multe întrebări rămân fără răspuns.
Cercetările arheologice din secolul al XX-lea au scos la lumină trei structuri distincte: zona sacră, fortificațiile și zona de locuințe civile. Artefactele descoperite – sisteme de alimentare cu apă, ceramică, mii de obiecte de fier – indică viața unei comunități antice înfloritoare.
Se mai pot vedea fragmente din zidurile de fortificație de pe vremea romanilor și un segment de 200 de metri din drumul pietruit care lega această porțiune de zona sacră. Ruinele a șapte temple, două circulare și cinci dreptunghiulare și un altar monumental pentru jertfe aruncă puțină lumină asupra bogatei vieți spirituale a dacilor.
Izolat, enigmatic și pentru unii bogat în energii vindecătoare, acest sit dacic este unul dintre acele locuri de care îți vei aminti mult după vizita. În 1999, ruinele au fost desemnate ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Situat printre pădurile dese ale frumoșilor Munți Șureanu, Sarmizegetusa Regia este un loc minunat de vizitat și un must-see pentru pasionații de istorie antică.
